Cine-s eu? N-aș avea de ce să-ți înșirui o listă de pseudo-calități pe un ton modest, mai ales când și eu îmi pun întrebarea asta de cele mai multe ori. Pentru că sunt câte un eu pentru fiecare persoană pe care o întâlnesc.

Îmi place să cred că ce-i al meu e pus deoparte, în special când lucrurile nu se întâmplă așa cum îmi doresc și ajung să mă consum. Timpul nu mi-e niciodată suficient și mai am întotdeauna ceva de făcut.

Sunt mereu aglomerată. Nu neapărat cu activități. Cu gânduri.

Tipicară – deși știu că perfecțiunea nu există.

Nu-mi pierd niciodată inspirația, pentru că lumea asta funny, plină de surprize, oamenii, viața nu-mi dau voie. Motiv pentru care sunt înclinată către partea de creație, fiind studentă în anul II la Publicitate (haha, sunt și pe prima pagină a site-ului facultății, în stânga de tot). La început, fusesem nehotărâtă între a alege dintre specializările Jurnalism sau Publicitate și am ales cu nesiguranță, dar am realizat că aici trebuie să fiu eu. Exact cum am zis mai sus: ce-i al meu…

Vreau să fiu forever young și să nu las viața să treacă pe lângă mine, deși habar n-am când am făcut 19 ani. Îmi place vârsta asta. Perioada asta. Oricum, eu n-o să îmbătrânesc niciodată, i-o zic mamei aproape în fiecare zi. N-am timp să îmbătrânesc, știi de ce?

Țărmul este mai sigur, dar mie-mi place să mă lupt cu valurile… (Emily Dickinson)

…pentru că nu aleg niciodată calea mai ușoară.